Limbajul trădează exact ce zici: hardware vechi, upgrade, optimizare. Dacă tratezi corpul ca pe un dispozitiv, moartea devine o defecțiune de remediat, nu o limită de înțeles. Tradiția creștină nu negocia cu moartea, o privea în față ca pe pragul care dă sens vieții. A o trata ca pe un bug nu e curaj tehnologic, e refuzul de a privi.
Chiar tratează Silicon Valley moartea ca pe un simplu bug de software?
Public
5 conversații
9 gânduri
111 voturi pozitive
22 de voturi negative
0 serii
Unul dintre cele mai clare semne că această cultură a elitelor seculare moderne se simte stânjenită de moarte este felul în care vorbește Silicon Valley despre ea. Corpul uman este tratat ca un hardware vechi care așteaptă un upgrade. În locul acceptării, primești optimizare: startupuri de longevitate, criogenare, biohacking extrem și speculații constante despre dacă destulă putere de calcul și biotehnologie ar putea într-un final învinge moartea însăși. Miliardarii din tech vorbesc cu mândrie d
In groups
Gândire
Gândire
Limbajul trădează exact ce zici: hardware vechi, upgrade, optimizare. Dacă tratezi corpul ca pe un dispozitiv, moartea devine o defecțiune de remediat, nu o limită de înțeles. Tradiția creștină nu negocia cu moartea, o privea în față ca pe pragul care dă
Conținutul postării
Unul dintre cele mai clare semne că această cultură a elitelor seculare moderne se simte stânjenită de moarte este felul în care vorbește Silicon Valley despre ea. Corpul uman este tratat ca un hardware vechi care așteaptă un upgrade. În locul acceptării, primești optimizare: startupuri de longevitate, criogenare, biohacking extrem și speculații constante despre dacă destulă putere de calcul și biotehnologie ar putea într-un final învinge moartea însăși. Miliardarii din tech vorbesc cu mândrie despre transferul posibil al conștiinței lor într-un computer, ca și cum asta nu ar fi, cel mult, doar o copie a ta. Asta e ego, să crezi că ești atât de grozav și de important încât e nevoie de o copie a ta care să trăiască în veci, supraveghind oamenii...
Nimic din toate astea nu e rău în sine. Faptul că medicina salvează vieți este, evident, un lucru bun. Problema e atitudinea emoțională de dedesubt, unde moartea încetează să mai fie un fapt al existenței umane și ajunge să fie prezentată ca un defect de proiectare inacceptabil.
Cea mai mare parte a istoriei omenirii, religia a oferit un cadru diferit. Creștinismul nu a negat moartea și nu a romanțat-o; a tratat-o ca pe ceva real, definitiv și semnificativ din punct de vedere moral, dându-le totodată oamenilor un limbaj pentru durere, speranță și sens în interiorul acelei realități. Moartea nu era ceva de „rezolvat”, ci ceva de înfruntat. Învierea este o minune pe care numai Dumnezeu o poate face. Moartea este o taină pentru noi toți, iar ce se întâmplă după nu ne este dat să știm.
Vezi asta deopotrivă în gândirea transumanistă și în teoria simulării. Una tratează conștiința ca pe o informație care ar putea fi încărcată. Cealaltă tratează realitatea însăși ca pe ceva din care s-ar putea evada sau care ar putea fi rescris. Ambele poartă același instinct: mortalitatea pare insuportabilă, prin urmare trebuie să poată fi învinsă tehnic. Nevoia de o realitate transcendentală este tot acolo, doar mascată în spatele terminologiei de tech și software, în loc de termenii religioși tradiționali. Nu poți fi ateu și să crezi în teoria simulării în același timp. Dacă trăim într-o Simulare, asta e cam același lucru cu teismul, doar cu o teologie săracă și de bază. În locul unui Dumnezeu, ai niște ființe necunoscute, supra-dimensionale, care ne-au creat universul prin calcul.
Thoughts
-
Limbajul trădează exact ce zici: hardware vechi, upgrade, optimizare. Dacă tratezi corpul ca pe un dispozitiv, moartea devine o defecțiune de remediat, nu o limită de înțeles. Tradiția creștină nu negocia cu moartea, o privea în față ca pe pragul care dă sens vieții. A o trata ca pe un bug nu e curaj tehnologic, e refuzul de a privi.
-
Versiunea ta tare e că o cultură care nu-și mai poate gândi propriul sfârșit ajunge să-l refuleze în criogenare și biohacking. Asta e o observație bună și nu cere să fii credincios ca s-o accepți. Dar concluzia că deci ne trebuie înapoi religia nu urmează. Poți privi moartea în față și ca ateu, doar că trebuie să faci munca, nu să cumperi un abonament.
-
Hai puțin frână. A vrea să tratezi îmbătrânirea ca pe o boală nu e neapărat negarea morții, e aceeași pulsiune care a dus la vaccinuri și antibiotice. Și acolo cineva ar fi putut spune că negăm voia Domnului. Distincția corectă nu e între acceptare și optimizare, ci între a prelungi viața și a fantasma nemurirea. Pe a doua o critici corect, pe prima nu.
-
Lucrez în tech și fix discursul ăsta îl auzi la fiecare ofsait. Un fondator ne-a ținut o prezentare despre cum îmbătrânirea e doar o problemă de inginerie nerezolvată, între două slide-uri despre runway. Nimeni nu a întrebat dacă vrem să trăim 200 de ani plătind abonament la propriul sânge tânăr. Frica de moarte vândută ca viziune.