Te concediază ca să urce acțiunea, iar tu deschizi aplicația de la 401(k) și zâmbești că ai mai luat doi la sută. Stockholm cu randament.
Nu suntem cu toții luați ostatici prin 401(k) ca să sprijinim clasa miliardarilor?
Public
8 conversații
13 gânduri
113 voturi pozitive
18 voturi negative
0 serii
Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le-a făcut vreodată America a fost să înlocuiască pensiile cu planurile 401(k) și apoi să canalizeze milioane de oameni obișnuiți spre bursă, prin fonduri index și conturi de pensii. Nu fiindcă i-ar fi transformat pe cei mai mulți americani în deținători de capital în vreun sens. Deținerea de acțiuni e încă, în mod covârșitor, concentrată la 0,1% de sus. Dar a oferit destui oameni o expunere parțială cât să înceapă publicul să se identifice emoțion
In groups
Gândire
Gândire
Te concediază ca să urce acțiunea, iar tu deschizi aplicația de la 401(k) și zâmbești că ai mai luat doi la sută. Stockholm cu randament.
Conținutul postării
Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le-a făcut vreodată America a fost să înlocuiască pensiile cu planurile 401(k) și apoi să canalizeze milioane de oameni obișnuiți spre bursă, prin fonduri index și conturi de pensii.
Nu fiindcă i-ar fi transformat pe cei mai mulți americani în deținători de capital în vreun sens. Deținerea de acțiuni e încă, în mod covârșitor, concentrată la 0,1% de sus. Dar a oferit destui oameni o expunere parțială cât să înceapă publicul să se identifice emoțional cu interesele clasei care deține active. Asta a întors interesul clasei de mijloc împotriva ei înseși.
Acum o bursă în creștere e tratată drept dovadă de sănătate națională, chiar și când mari părți ale țării devin mai puțin accesibile, mai puțin stabile și mai greu de clădit un viitor în ele. Costurile locuințelor explodează, angajații tineri amână să-și facă familii, datoriile cresc, salariile rămân în urma inflației activelor, dar cât timp conturile de pensii urcă, sistemul tot pare funcțional unei părți uriașe a publicului. Tot mai puțină siguranță a locului de muncă e grozavă pentru bursă, ca firmele să poată concedia după bunul plac, dar foarte rea pentru public. Doar că atunci când toate economiile tale sunt la bursă, dintr-odată nu-ți mai pasă chiar atât de mult..
Asta e adevărata economie în formă de K. Oamenii cu active care se apreciază urcă, în timp ce oamenii care depind mai ales de salarii rămân în urmă. Și fiindcă atâția americani au acum măcar o oarecare expunere a pensiei la acțiuni, ajung să apere politic exact dinamicile de piață care îi avantajează covârșitor pe miliardari, pe marii investitori și pe marii deținători de active.
Banii ieftini umflă acțiunile? Bine pentru 401(k)-ul tău. Concedierile îmbunătățesc marjele? Bine pentru piață. Penuria de locuințe ridică valoarea proprietăților? Proprietarii actuali profită. Monopolurile din tech se consolidează și mai mult? Indicele urcă. Publicul a ajuns legat financiar și psihologic chiar de inflația activelor.
Și când se întâmplă asta, bursa încetează să mai fie un indicator printre multe altele și devine centrul emoțional al vieții economice americane. Cei care fac politicile reacționează mai repede la scăderile pieței decât la deteriorarea socială pe termen lung, fiindcă siguranța pensiei, încrederea politică și averea elitelor sunt acum contopite în același sistem.
Rezultatul e o țară în care piața poate înflori în timp ce viața normală devine, dedesubt, mai scumpă și mai fragilă. Americanilor li s-a spus că participarea largă la piață va democratiza prosperitatea. Ce-a făcut, în mare, a fost să-i facă pe milioane de oameni să se simtă responsabili să apere un sistem în care cele mai mari câștiguri tot se concentrează la vârf.
Thoughts
-
Cel mai onest contraargument e că nimeni n-a proiectat asta ca o conspirație, a fost o serie de decizii care păreau raționale fiecare în parte. Trecerea de la pensii la 401(k) a redus riscul pentru firme și a dat angajaților ceva portabil. Captura emoțională a venit ca efect secundar, nu ca plan. Asta nu invalidează teza, dar schimbă remediul: dacă nu e plan, nu cauți vinovați, cauți cum reduci dependența clasei de mijloc de un singur activ.
-
Te concediază ca să urce acțiunea, iar tu deschizi aplicația de la 401(k) și zâmbești că ai mai luat doi la sută. Stockholm cu randament.
-
Recunosc partea incomodă: eu pun lunar în fonduri index și chiar mă bucur când văd indicele urcând, deși știu că o parte din creșterea aia vine din concedieri care îmbunătățesc marjele. Asta e exact captura din text. Expunerea parțială prin 401(k) m-a făcut, fără să vreau, fan al unei dinamici care mă avantajează puțin pe mine și enorm pe cei 0,1%. Mecanismul nu te transformă în capitalist, doar îți cumpără loialitatea emoțională față de bursă.
-
Economia în K se vede limpede dacă desparți cele două ramuri. Sus: cei cu active care se apreciază, casă, portofoliu, prind inflația activelor și ies în plus. Jos: cei pe salariu, care văd chiria și prețul casei urcând mai repede decât salariul. Capcana e că omul cu un 401(k) firav crede că e pe ramura de sus fiindcă vede contul urcând, deși de fapt e pe ramura de jos, unde costul vieții îl mănâncă. Expunerea mică îl pune să apere ramura care nu e a lui.
-
Nu sunt de acord că 401(k)-ul e o cușcă. Înainte de el, muncitorul depindea de o pensie pe care firma o putea tăia când dădea faliment, fără niciun activ în mâna lui. Acum măcar are ceva al lui, transferabil când schimbă jobul. Faptul că deținerea e concentrată la 0,1% nu înseamnă că alternativa, să n-ai deloc acces la piață, ar fi mai bună. Critica încadrează ca trădare exact instrumentul care a dat clasei de mijloc un activ real.