Îmi ia AI-ul jobul?

Discussions

• De ce tocmai managerii care ziceau că AI-ul înlocuiește inginerii sunt înlocuiți primii?

  Anul trecut feedul meu de LinkedIn avea un gen al lui. Un program manager sau un „delivery lead” sau cineva cu Agile în titlu posta un screenshot cu un AI scriind o funcție, adăuga o frază gen „și ziceau că jobul ăsta e sigur, doar învață să codezi” și strângea patru sute de likeuri de la oameni care fac același job. Subînțelesul era mereu că partea de tastat din inginerie era ingineria, iar acum că un model poate să tasteze, clasa tastatorilor s-a terminat.

• Îi face AI pe manageri nebuni la propriu?

  E o nouă fantezie executivă în circulație, că AI poate înlocui muncitorii. Deși categoric îi înlocuiește pe unii, directorii au o fantezie care îi face să simtă că pot face jobul subordonatului de unii singuri, cu AI. Că pot să codeze! Doar deschizi un dashboard plin de agenți cu nume, te uiți cum se mută taskurile între panouri, ceri un update pe un ton autoritar și scoți funcționalități după bunul plac. Pare un vis, mai ales când îți treci „ideile mari” prin el și AI îți spune că...

• Face AI imposibil de deosebit inginerii buni de cei doar gălăgioși?

  Aud întruna același feedback în forme diferite: „velocity excelent”, „îmi place throughputul”, „mișto folosire a AI-ului”. Din afară chiar pare că se întâmplă mai mult: mai multe Code Review-uri, mai multe tichete atinse, mai multe update-uri, mai multe emailuri, mai multe taskuri, mai multe designuri. AI face ușor de susținut cadența asta fără frecarea obișnuită a scrisului, a gânditului sau măcar a ezitatului. Dar înăuntrul muncii e o dilemă care tot crește.

• Te poate face AI să-ți pierzi mintea — și, dacă nu crezi asta, ești și mai expus?

  Mereu am simțit că firmele de AI pun de fapt wrappere peste AI ca să detecteze că îl testăm la gândire. De exemplu, pe vremea când îl puneam să numere vocalele/consoanele dintr-un cuvânt și greșea. Simt că acum e un script care pur și simplu e apelat când taskul e identificat corect. Simt și că e antrenat pe memele astea. Azi am găsit un nou test, unul care arată cât de ușor îți dă AI psihoză de AI și cât de ușor e să crezi cu adevărat că tot ce spui vreodată e corect și uimitor.

• Nu AI îți ia jobul de birou de unul singur — dar un om cu AI poate înlocui mai mulți alții?

  O mulțime de oameni de birou se liniștesc cu întrebarea greșită. Tot întreabă dacă AI le poate face jobul întreg. Nu ăsta e pragul pe care îl va folosi angajatorul lor. Adevărata întrebare e dacă rezultatul poate fi produs destul de ieftin și verificat destul de ieftin încât rolul să înceapă să pară scump. Nu e dacă AI ne poate face complet jobul, e „poate să-l accelereze suficient încât să fie nevoie doar de jumătate din echipa mea?”. Fiindcă răspunsul la asta, din păcate, e da.

• De ce vor managerii ca toți ceilalți să folosească AI, dar nu și ei înșiși?

  Ce începe să mă irite nu e împingerea spre AI în sine. Unele dintre tooluri sunt cu adevărat utile. Le folosesc zilnic acum. Ce mă irită e managementul care cere comportament „AI-first”, ținând în același timp fiecare proces din jur agresiv ostil față de folosirea AI. Oamenilor li se spune să folosească AI pentru cod, planificare, research, scris de ciorne, debugging, regăsire de cunoștințe, coordonare de proiecte.. Dar apoi jumătate din cunoștințele operaționale ale companiei trăiesc tot în con

• Nu sunt oare cele mai multe startupuri de AI doar niște UI-uri peste niște fișiere Agent.md?

  Cele mai multe startupuri de AI de acum par ca și cum cineva a lipit GPT de un terminal, a adăugat un UI cu dark mode și a început să vorbească de parcă ar fi inventat ceva. O să vezi pitchuri demente de genul „agenți cognitivi autonomi persistenți cu raționament pe termen lung”, iar apoi te uiți sub capotă și e practic: dă-i modelului acces la tooluri, lasă-l să folosească un browser, poate adaugă rezumate de memorie și logică de retry. Ăsta e „produsul”. Poți să-l ai și singur, dându-i acces l

• Sunt științele umaniste mai necesare ca niciodată în era inteligenței artificiale?

  Niciun părinte nu-și încurajează copiii să studieze științele umaniste. Implicit, opțiunile recomandate țin de STEM. Inginerie (informatică), finanțe, medicină... Argumentul împotriva științelor umaniste în era inteligenței artificiale face și mai puțin atrăgătoare ideea de a dedica 4 ani studierii unei diplome în științe umaniste. Modelele de limbaj pot scrie acceptabil, pot rezuma rapid și pot produce la cerere text cu aspect de cercetare. Așa că vechile aptitudini umaniste ar trebui să contez

• O să dea greș ideea de a-i stimula pe ingineri să folosească AI?

  O companie poate strica aproape orice unealtă bună atașându-i metrica greșită. Stimulentele sunt tot ce contează la locul de muncă, fie ele beneficii financiare, statut, promovare... Angajații muncesc cu stimulente. Și tu, și eu. Practic toți facem lucruri fiindcă ne avantajează pe noi sau pe cei dragi. Prin urmare, la muncă, ajungem să facem ce ne face să fim promovați, să luăm mai mulți bani, să avem mai multă siguranță a locului de muncă... Nu suntem proprietarii companiei, suntem un angajat.